Gdansk - Cum să ajungi în Țările Nordice, Day #2

Ai gustat vreodată o mâncare al cărei gust să nu mai fii putut să îl uiți vreodată? Sau un desert care simțeai că se topește în gură și că nu poți să te mai oprești până nu îl termini pe tot? Dacă da, cu siguranță că acestea au avut un ingredient special, o rețetă moștenită poate din generație în generație și oricât ai încerca, nu vei mai putea simți gustul acela niciunde în altă parte. La fel se poate spune și despre o vacanță low cost în Țările Nordice. În primul rând nu prea poate fi low cost dacă nu conține acest ingredient deosebit, care îi dă o aromă distinctă, cu iz de independență. Dar nici nu ar putea fi la fel de frumoasă vacanța fără el. Acest ingredient secret este superbul oraș din nordul Poloniei, situat pe partea sud estică a Mării Baltice, mai exact pe coasta golfului cu același nume: Gdansk.

De ce vorbim de independență? Pentru că în acest oraș, s-a format în anii 1980, Sindicatul Independent "Solidaritatea". Aceasta a fost condusă inițial de Lech Wałęsa(când vei citi numele aeroportului pe care am aterizat în Gdansk, îți vei aminti de acest nume). În Polonia, Solidaritatea a fost principala cauză a prăbușirii comunismului, iar mai târziu, în Europa Centrală și de Est.

Dar să revenim la ceea ce ne interesează pe noi, și anume zborurile low cost pe care le putem lua din Gdansk. O căutare rapidă pe situl www.skyscanner.ro ne arată o listă lungă de legături din aeroportul Lech Wałęsa care se află la 16km de oraș, cu Suedia, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, și multe altele, la un preț extrem de mic. Toate astea datorită hub-ului Wizz Air existent aici.


Așadar, Gdansk este acel ingredient special care te poate face să vizitezi toate țările nordice, chiar și Islanda, fără să cheltuiești o avere pe biletele de avion.

Și uite așa, după două zile minunate și însorite petrecute în Suedia, a sosit momentul să ne îmbarcăm și noi către Polonia. Sincer, fără mari așteptări și cu o mici emoții, așteptându-ne să găsim o țară gri, care a suferit mult de-a lungul istoriei din cauza războaielor(de fapt chiar în Gdansk a izbucnit cel de-al doilea război mondial, atunci când armatele lui Hitler au invadat Polonia), și niște oameni reci, poate chiar periculoși, mai ales că urma să ne petrecem noaptea aici, așteptând zborul de dimineață către Finlanda.

Acum realizez că, deși am călătorit în atâtea țări și am cunoscut atâția oameni din toată lumea, încă mai sunt influențat de idei preconcepute și stupide. Ce să-i faci! :( Se pare că trebuie să continui lupta pe care o duc pentru formarea unei personalități deschise, fără prejudecăți și care vede mai ales lucrurile frumoase din jur, și nu doar cele triste și murdare. Cel puțin cu ocazia asta am mai primit o lecție. Aproape gratis chiar! :)

Aterizăm la 18.30 pe aeroportul Lech Wałęsa și avem câteva variante pentru a ajunge în oraș. Tren, autobuz sau Uber. Hmmm...încă mulți mă întreabă ce este Uber. Adevărul e că nici eu nu mai folosisem serviciul acesta până atunci. Doar auzisem despre el și aveam instalată aplicația Uber pe telefon. Practic este o aplicație care face legătura între cei care au nevoie de transport în peste 536 de orașe din lume, și șoferii Uber care își folosesc mașina personală pentru a oferi servicii de transport. Tarifele sunt similare celor de taxi, dar este mult mai ușor să comanzi o mașină. Traseul este recomandat de aplicația Waze, deci este, teoretic cel mai scurt și mai rapid. Plata se face direct prin card, card pe care îl introduci când te înregistrezi în aplicație. Iar după cursă șoferii primesc calificative din partea pasagerilor, astfel încât își dau tot interesul ca tu să fii mulțumim.

Așadar lăsăm la o parte variantele tren și autobuz și comandăm prima dată un Uber. Acesta ajunge peste 10 minute, așa cum spunea și aplicația. Marcin a venit după noi cu un Renault Clio, curat și confortabil. Pe drum, ne povestește puțin despre oraș. Se pare că am ajuns bine, a trecut ora de vârf și drumul nu e foarte aglomerat. Peste 15 minute ne apropiem de oraș. Și acum, începem să rămânem cu gura căscată când vedem clădiri atât de vechi și atât de frumoase. Îngrijite, colorate, cu ferestre mari și albe. Și asta e doar ceea ce vedem de la depărtare.

Nu am introdus în aplicație destinația, așa că îi spunem lui Marcin să ne lase în apropiere de Centrul Vechi al orașului. Ajungem la destinație, ne luăm rămas bun, îi oferim o carte de vizită cu situl www.jw.org, ne luăm rucsacurile în spate și ne avântăm în necunoscut. I-am acordat 5 stele. Călătoria a fost aproape 32 de zloți, adică cam 32 de lei.(1 zlot=1,02lei). Dacă luam un autobuz, sau tren, cele patru bilete costau tot atât, sau chiar mai mult.

Acum avem aproape 11 ore la dispoziție până când trebuie să ne îmbarcăm pentru Finlanda. Și pentru că peste tot în jur vedeam doar lucruri care ne făceau să rostim cuvinte cu multe semne de exclamație, cum ar fi woaw!, mamă!, cât de tare!, ce faină e arhitectura la clădirea asta!, uită-te și aici!, hai să facem poză cu asta!, hai și cu cealaltă!, am hotărât să lăsăm GPS-ul de pe telefoane la o parte și să hoinărim pe străduțele pline de farmec ale orașului vechi. 

Hala Targowa (Gdansk Market Hall) - o piață cu 3 nivele



După zeci, sute de poze, începem să ne liniștim și să ne obișnuim cu ideea tristă că nu stăm atât de mult în Gdansk pe cât ne-am fi dorit în acel moment.Și ne mai dăm seama de ceva extrem de important: că ni s-a făcut foame. Așadar începem să ne îndreptăm încotro vedem că merg mai mulți oameni și se pare că instinctul de turmă chiar e bun atunci când toți merg după miros. Ajungem într-o zonă plină de terase cu mese care abia așteptau turiști înfometați ca și noi. Greu a fost doar să alegem care dintre ele e cea mai frumoasă și cu mâncare mai apetisantă. Unii, nu dăm nume, ne știm deja, căutau un loc cu bere bună. :) Alții se uitau în farfuriile celor deja așezați la mese pentru a vedea care sunt mai pline. Până la urmă am reușit să ajungem la un compromis și ne-am așezat la masa de pe terasa TIME OUT Restaurant & Sport. O chelneriță zâmbitoare, cu ochelari șic, ne salută în poloneză, dar își dă repede seama că suntem străini și începe să vorbească cu noi într-o engleză foarte simpatică cu puțin accent.

Dacă am fi fost în centrul vechi din București, cred că am fi luat bătaie. :)) Unul dintre noi era vegetarian și chelnerița a trebuit să ne explice fiecare ingredient din supe, salate și burgeri până am reușit să comandăm un meniu vegetarian potrivit. A durat ceva. Altul vroia bere brună, dar nu orice, ci ceva local, suntem în Polonia, deci trebuie să îi simțim gustul, nu? După vreo zece minute de lămuriri, chelnerița pleacă victorioasă de la masa noastră. A reușit în final să ne ia comanda.

Peste câteva minute urma să zâmbim și noi, nu doar ea. La vederea farfuriilor pline de mâncare. Între timp ne uităm la zecile de turiști care se plimbă pe străzile pavate din centrul vechi. Tineri, cupluri îndrăgostite, persoane mai în vârstă, europeni, asiatici, toți fiind foarte relaxați și bucurându-se de o atmosferă liniștită, așa cum rar întâlnești în alte locuri.

A sosit mâncarea. Doamne ce plăcut e sentimentul de căldură pe care ți-l dă supa, sau mai bine zis borșul tradițional polonez de sfeclă roșie! E picant...și roșu bineînțeles. :) Rețeta provine de fapt din Rusia, unde un proverb spune că: “Dacă ai o so­ţie bună şi un borş gras, te poţi con­si­­de­ra fericit!”. Se pare, totuși că poți fi fericit și doar cu prima parte. Cel puțin noi eram.


La fel de bună a fost și berea rece, Zywiec, care provine din orașul cu același nume din sudul Poloniei. Am încercat un Porter Brun, cu gust intens de malț prăjit. O recomand oricărui iubitor de bere brună!


Dar Bogdan zice că nici salata lui vegetariană nu a fost mai prejos. Deci toată lumea e mulțumită. Și nici măcar nota de plată nu ne poate șterge zâmbetul apărut pe fețe odată ce suntem cu toții sătui. Și asta mai ales pentru că prețurile sunt la fel ca cele din România, sau poate chiar puțin mai mici. Iar servirea ireproșabilă. Chiar nu eram obișnuiți ca persoana care ne servește la masă să fie atât de politicoasă, amabilă și zâmbitoare. Cred că ar trebui trimiși toți chelnerii din București la training în Polonia. Ar avea ce învăța!

S-a făcut târziu, e nouă deja. Dar pare că orașul abia acum se dezmorțește. La fiecare pas e plin de cântăreți sau grupuri de cântăreți cu fel de fel de instrumente și un repertoriu foarte bogat. Dar nu numai cântăreți, ci artiști de stradă de tot felul. Doar în Londra am mai întâlnit o atmosferă atât de animată. Străzile erau inundate în acorduri de Mozzart, Beethoven și Chopin. Îți venea să te așezi pe jos, acolo în mijlocul străzii și să nu mai pleci, lăsându-ți visurile să zboare departe purtate pe acorduri de vioară. 

Intrarea Muzeului de Istorie Gdansk - fostul sediu al Primăriei



Cu greu am străbătut Piața cea Lungă sau Dlugi Targ, una dintre cele mai frumoase piețe din Europa și am ajuns pe malul râului Motlawa. Aici, alte exprimări de uimire. Parcă am fi ajuns în Amsterdam. Zeci de nave, unele mai vechi, altele mai noi. Unele transformate în restaurant, altele în hotel. Toate erau ancorate pe malul râului, așteptând parcă să fie admirate. Iar felinarele străluceau pe luciul apei. Era o atmosferă atât de romantică, și noi eram patru băieți. Deci am rămas în urmă câțiva pași, doar eu și aparatul foto, mereu îndrăgostiți, pentru totdeauna! :))

Piața cea Lungă - Dlugi Targ


Fântâna lui Neptun

După vre-o jumătate de oră în care fiecare ne-am lăsat gândul să zboare, aflați sub influența a tot ce deja era prea frumos, ne-am trezit și ne-am dat seama că putem să vedem orașul și de sus.

Râul Motlawa

Czarna Perła - O corabie a piraților transformată în tavernă

Pentru doar 25 de zloți puteam trăi experiența London Gdansk Eye: Gdansk Panoramic Wheel. Era aproape ora de închidere, așa că nu am stat mult pe gânduri până ne-am luat biletele și am început urcarea, în cabinele cu muzică și aer condiționat, până la 50 de metri înălțime. Priveliștea merită toți banii!

Gdansk Panoramic Wheel


Ajungem din nou cu picioarele pe pământ și la propriu și la figurat și ne dăm seama că e aproape miezul nopții. Cu tristețe în suflet ne dăm seama că ar trebui să ne îndreptăm spre aeroport.


Poarta de aur

Dar nu putem să nu ne oprim la auzul Anotimpurilor lui Vivaldi. Și uite așa mai trece o oră, fără să ne dăm seama, plimbându-ne dintr-un capăt, până în celălalt al părții vechi a orașului. Chiar nu ne vemea să plecăm atât de repede. Ce ne mai consola, era gândul că peste alte două zile urma să revenim. Pentru încă 10 ore în Gdansk.




Acum să vedem dacă mai găsim cu ce să ajungem la aeroport. Deschid aplicația Uber. Comand o mașină și în 2 minute Krzysztof parchează lângă noi cu un Peugeot 301. Micuță mașina, dar încăpem toți, cu tot cu rucsacuri. Și ne împrietenim repede cu el. Ne spune lucruri noi. Gdansk face parte dintr-o aglomerație urbană numită Tricity, formată din orașele Gdansk, Sopot și Gdynia. Iar cel mai animat dintre cele trei, este Sopot, unde sunt și cele mai pline de viață cluburi, ne spune Krzysztof. Ce bine că noi am nimerit în Gdansk, fratele mult mai liniștit al Sopot-ului. :)

Executioner's House and Prison Tower

Ajunși la aeroport ne dăm seama că mai avem 5 ore de așteptat până la decolare, așa că eu mă orientez repede către o canapea confortabilă și mai departe nu știu ce s-a întâmplat. Știu doar că m-am trezit la un moment dat, și că trebuia să ne îndreptăm către porțile de îmbarcare. Nu știu dacă și ceilalți s-au odihnit la fel de bine, dar eu mi-am făcut o poză cu canapeaua asta, să nu uit până data viitoare unde o găsesc.


Și uite așa au trecut repede, mult prea repede, primele noastre ore din întâlnirea cu Perla de pe malul Mării Baltice.

Rămas bun Gdansk, chiar îmi va fi dor de tine până peste două zile, când ne vom revedea, miercuri!

...

...dar am început să scriu despre acest orășel minunat și nu pot, tocmai acum, să mă opresc. Așa că trebuie să dăm puțin timpul în față, așa, nu mult. Cam cu două zile. Deci sar peste Finlanda și revenim la Gdansk.

Aici va apărea articolul despre Helsinki și Lahti! www.cpflashes.com/......./.......... dar puțin mai târziu.

Trece luni.

Trece marți.

Iar miercuri dimineața, pe la 3.30, sună ceasul. Cu greu reușesc să iau pe mine niște haine. Cred că mai bine dormeam gata îmbrăcat, pregătit de plecare.

Prietenul nostru Kristian, ne duce până în Helsinki. De aici luăm un autobuz către Turku. Urmează două ore de melancolie cu Katie Melua și James Blunt în căști, și multe gânduri, privind prin geamul murdar al autobuzului supraetajat care traversează nepăsător Finlanda, apropiindu-ne încet, încet de sfârșitul acestei aventuri, în care am învățat atâtea lucuri!

După două ore ajungem în Turku, de unde luăm un alt autobuz până la aeroport. Și uite așa, până la ora 8 a.m. deja mersesem cu o mașină și două autobuze, iar acum urma să zburăm cu avionul, spre Gdansk. Până la sfârșitul zilei mai urma să folosim două Uber-uri, și să conduc 200km prin Norvegia până să ajungem din nou într-un pat și să punem într-un final capul pe o pernă pufoasă pentru a dormi până la 10 dimineața. Dar mai e atât de mult până atunci!

Așa că să revenim la dragostea mea, Gdansk. Ajungem la 9.35. Și ne hotărâm de această dată să mergem puțin și la plajă. Căutasem de acasă o plajă frumoasă de lângă Hotelul Lival. Aveam adresa, deci în 20 min. Damian, șoferul nostru, ne-a dus până în fața hotelului aflat la 30 de metri de plajă.


Mai era doar o mică problemă. Ne era foame din nou. Așa că ne orientăm rapid. Și găsim chiar lângă plajă un restaurant foarte drăguț cu specific pescăresc. Și uite așa am ajuns să mânânc cel mai bun borș de pește mâncat vreodată și un Fish and Chips delicios. Băieților le plac și prăjiturile, așa că nu au dat înapoi când în față le-a fost pus și un desert apetisant.




Și acum ce poate fi mai plăcut decât să stai cu burta la soare? :)) Ei bine, nu era prea mult soare, dar ne-am mulțumit cu acela care ne încălzea printre nori. Și după o scurtă siestă, cine e suficient de nebu...pardon curajos încât să se arunce în valurile reci ale Mării Baltice? Hmmm... nu cred că îl cunosc, cine o fi ăsta? :))


Și așa a trecut, pe nesimțite, dimineața noastră la Marea Baltică. Mâncare bună, pește delicios, nisip fin, puțin soare, apa rece și multă, multă leneveală. 

Așa că după ce ne-am trezit în Finlanda și am înotat puțin în Polonia, urmeză să ne îndreptăm spre Norvegia. Dacă ne întrebai în ziua aceea unde suntem, trebuia pentru un moment să ne uităm în jur înainte de a răspunde, pentru a fi siguri în care dintre cele trei țări văzute în acea zi, eram în acel moment.

Nu în aceeași situație se aflau și elevii care s-au hotârât în acea dimineață că pot învăța mai multe observând valurile mării și creația, decât de la școală. Cred că e tentant să faci asta zilnic, atunci când școala se află pe malul mării.



Dar și alții se pare că preferă să ia micul dejun în aer liber, decât să stea în casă toată ziua.

Ce bine e că există și wi-fi pe toată plaja.



Cam atât am putut să vă povestesc eu despre acest loc minunat, după aproape 24 de ore petrecute aici. În două zile diferite.

Așa că, dacă aveți ocazia vizitați Polonia mai mult decât mine. Vizitați Gdansk, vizitați Varșovia(am auzit că e superbă), și bucurați-vă de farmecul acestei țări deosebit de frumoase, nu o treceți cu vederea din cauză că nu știm atât de multe despre ea și că ceea ce știm sunt doar păreri preconcepute. Fiți dechiși și receptivi. Veți avea parte de multe surprize frumoase, așa cum am pățit și noi!


Și acum putem reveni la ordinea cronologică a călătoriei. Urmează o altă țară superbă - Finlanda!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu